Currently Browsing: Capul Verde
Încă o tură de joacă, de această dată despre insule. Insule din lumea largă » Fun Trivia Maker
În Capul Verde am ajuns în vara lui 2013 hotărâtă să rezolv o afacere sentimentală veche de nouă ani. Voiam să mă împac cu duhul Cesariei Evora şi să înţeleg cât de greu e să pleci desculţă din Mindelo şi să ajungi divă la Paris. 20 decembrie 2011, insula Sao Vicente, Mindelo, Capul Verde […]
Jean-Jaques nu e francez, e capoverdian sadea, de generaţii, dar arată ca un om de vârstă medie din Europa mediteraneeană. E proaspăt venit înapoi acasă, după o viaţă trăită în Olanda, unde a muncit ca programator la IBM. Fiica lui cea mare este pilot în armata olandeză, decorată de mai multe ori pentru misiunile de […]
Râd, dansează, înoată, fac salturi spectaculoase în mare. Părinţii lor, adesea foarte tineri, îi tratează ca pe nişte păpuşi bune de joacă. Nu e nimic neobişnuit ca o mamă să-ţi pună în braţe bebeluşul ori măcar să ţi-l arate cu mândrie şi să te îndemne să îl alinţi. Sunt calzi şi relaxaţi, şi adulţi şi […]
Nu poţi recunoaşte un capoverdian după arătare, dar îl poţi recunoaşte după filosofia de viaţă. El îşi doreşte fierbinte să fie fericit, iar fericirea lui n-are nimic de-a face cu a băga bani în conturile firmei Porsche, credite la bănci pentru locuinţe luxoase ori poşete de la firma Prada. Nu vrea să fie şef, nici […]
La scurt timp după apariţia oficială a cuvântului tourist (turist) în limba engleză, în 1780, el a început să fie folosit cumva peiorativ pentru a desemna o persoană care călătoreşte fără clasă, în turmă, dezinteresată de “experienţa” formatoare a drumului. Termenul se opunea lui traveller, “călător”.
Cine n-a avut măcar o vară fierbinte în viaţa lui şi are mai mult de 18 ani să nu citească acest articol că nu-l mai ajută cu absolut nimic. Dar aceia care trăiesc cu nostalgia unor trecătoare sau permanente aventuri pe vreme de vacanţă, să-şi aducă aminte şi să încerce să repete experienţa. În nişte […]
Ulysses zice că e cel mai frumos băiat din insula Sal. Sigur, minte de îngheaţă apele calde şi turcoaz ale Atlanticului, pentru că micuţul n-are nici o şansă în faţa scufundătorilor, pescarilor, dansatorilor, fotbaliştilor pe care îi poţi vedea la colţul străzii ori al plajei.
Avionul s-a oprit. Scot telefonul şi fac o poză cu Aeroportul Internaţional “Cesaria Evora”, Sao Vicente, ia uite, i-au făcut doamnei aeroport, aici, pe lună, între munţii ăştia golaşi, numai cratere, între care noi, minune, am reuşit să aterizăm cu ditai animalul de avion.