Turism. Asta fac mai bine decât noi. 

M-am întors după șase zile de Bulgaria, într-un sătuc de lângă graniță, pe care toată lumea-l știe, dar e mare secret să nu se strice cumva ca Vama Veche și 2 Mai, visele de aur ale vacanțelor românești de litoral. Una peste alta, eu n-am avut niciun orgasm special la satul cu pricina, e un sat ca oricare altul, cu niște plajă, dar recunosc că bulgarii fac totul mai bine ca noi la capitolul turism. 

1. Cazare- opțiuni puține și modeste. Noi am stat la vila Borko, aparținând lui domnul Borko, personaj isteric și neplăcut, lipsit de orice îndemânare de a face turism, totuși mult sub cotele de prostie ale posesorului tipic de locație turistică din România. Am primit o cameră în valoare de aproape 20 de euro pe noapte, brici de curată și perfect funcțională, cu mobilă la fel de frumoasă sau de urâtă ca la ultimul hotel la care am stat la Vama Veche, pentru care am plătit 80 de euro pe noapte. Totuși, hotelul de 2 stele din centrul satului, Yanitza, e o opțiune cinstită de 2 stele și are și o piscină foarte plăcută, precum și personal instruit normal pentru meseria asta. De asemenea, campingul e curat, frumos, plin de copaci seculari, fără scandal și cu bungalow-uri mișto. În ambele cazuri prețurile sunt la jumătate față de România. 
2. Mâncare- sunt vreo patru locuri în sat unde poți mânca. Morski Briz e cel mai scump și cel mai bun, Yanitsa e mai puțin scump și mai îndestulător, la barul de pe plajă similar, iar în centrul satului e o cârciumă unde e insuportabil de ieftin. Midiile sunt între 12 și 24 de lei, de pildă, o sticlă de vin bun, 40 de lei. Bulgarii nu-ți vând piept de pui la grătar cu Vegeta, nici cartofi din pungă, ci legume bune, carne gătită pentru consum uman, în general, simți că își dau silința și atunci când nu le iese de stele Michelin. Chelnerii vorbesc română sau engleză, meniurile sunt și în română și engleză. Chelnerii zâmbesc când iau comanda, nu îi uită Dumnezeu prin bucătărie, nu încurcă ce au de adus (folosesc și pix și hârtie, o raritate pe coclaurile patriei noastre unde orice chelner e lovit de sindromul memoriei de elefant). Nu ești dat afară din cârciumă nici măcar atunci când uiți să mai pleci, așa, cu orele, mult după miezul nopții, ba chiar ți se mai și zâmbește/mulțumește la plecare, într-o situație în care în România ți-ai lua bătaie. 
3. Plaja- natura îi ajută pe bulgari cu plaje mai mari și cu nisip fin. Dar și ei ajută natura, că nu-și pocesc plajele cu baruri cu scandal și nisip complet acoperit de șezlonguri. Plaja satului are o zonă restrânsă de șezlonguri, în rest, oamenii stau cuminți pe prosoape. Marea e mult mai curată, zona fiind și puțin populată, fără așezări importante care să aibă ce rahat (mă scuzați) deversa în mare ca la noi pe litoral. Și beneficiarii sunt ceva mai civilizați, desigur, încă chiștoacele sunt îngropate finuț în nisip, altfel încât să aibă ce comori dezgropa copiii noștri, ai tuturor. Pe plajă se aud valurile, nu radio Zu, ceea ce e un plus față de balamucul de la noi de pe litoral. 
4. Balamucul- bulgarul iubește muzica, dar nu e surd ca românul. La restaurante muzica mai răruț și mai drăguț, iar la baruri (camping și plajă) se aude la un nivel normal, cât să nu pleci turmentat de-acolo fără să bei. Oamenii se înțeleg unii cu alții și copiii supraviețuiesc fără să trebuiască să le pui dopuri de urechi ca să nu surzească. În condițiile acestea, nici oamenii, cât or fi ei de matrafucsați, nu urlă ca ieșiți din minți. 
5. Atmosfera generală- oamenii zâmbesc, se poartă frumos, nu ai impresia că vor să te facă. La magazinul din sat, doamna vânzătoare mi-a zis clar, în românește, “îmi plac românii” și mi-a luat pe ce am cumpărat preț de magazin, nu ca jnapanii noștri  care vând berea cu 4 lei la supermarketul de stațiune. În afară de români care sunt bolnavi psihic cu condusul agresiv, pe străzile desfundate ale satului, bulgarii, chiar și ciudatul moș Borko, merg cum s-ar merge printr-un sat. Estetic, locul nu e vreo capodoperă, sărăcia estului se vede și-aici, dar nici nu și-a făcut nimeni vile roz cu acoperiș albastru, nici n-au chelit de copaci orice centimetru posibil și imposibil ca să sluțească complet peisajul. 

Acesta este, desigur, unul dintre cele mai plicticoase articole pe care le-am scris vreodată pentru că el descrie numai fapte normale, care-ar trebui să se întâmple peste tot în lume. Dar l-am scris că na, totuși e cinstit să se știe că bulgarii fac turism mai bine ca românii.