Chiar, ce-ar fi făcut Fecioara Maria?

FullSizeRender(1)Un profesor de religie de la Vianu le-a pus elevilor de liceu următoarele întrebări: “Ce-ar fi făcut Fecioara Maria dacă ar fi fost invitată la un marș împotriva Guvernului?” și “Ce-ar fi făcut Fecioara Maria dacă ar fi invitată în Colectiv?” Sigur, întrebările ar fi putut fi puse întru întunericire și au un aer de blasfemie zdravănă, dar, de fapt, ele au niște răspunsuri care s-ar putea să scape elevilor de liceu din pricina faptului că la noi în școli se face și religie foarte prost și istorie foarte aiurea.

Să începem cu marșul de protest. Fecioara Maria e un personaj deopotrivă foarte luminos și curajos. E o tânără pe care acum am numi-o adolescentă care primește într-o bună zi o veste de la un înger. Nu în vis, ci în trezie, adică atunci când conștiința ei funcționează plenar. Sigur, îngerul îi spune că va deveni mama lui Mesia, asta în ordin spiritual, dar în logica vieții ei curente, o anunță că va fi o tânără necăsătorită care va naște un prunc. Îngerul nu o obligă la nimic, ci o invită să își folosească libertatea de a spune da. Fecioara acceptă vestea cea bună și își asumă, nici mai mult, nici mai puțin, o posibilă condamnare la moarte pentru că asta pățeau suspecții de adulter în vremea Mariei. Își asumă, dacă nu asta, o viață de țintă, cu un prunc pe care l-ar fi putut naște bastard, țintă și el a răutății oamenilor. Dar și-n plan spiritual, adolescenta își asumă o sarcină uriașă, de ieșire din propriul confort, din curgerea unei vieți obișnuite. Câți dintre noi n-am amânat fie și-un protest pentru că am vrut să stăm la căldurică? Câți dintre noi rupem din confortul nostru măcar o bucățică astfel încât să luptăm pentru o cauză comună, mai mare decât cea care ocupă spațiul nostru privat? Câți dintre noi avem curajul de a spune adevărul, nu zic de a ne asuma o viață de proscriși în numele unui crez? Așadar, cred că dacă Fecioara Maria ar fi văzut în marșul de prostest ceva cu o utilitate mai mare decât zgândărirea propriului orgoliu, ar fi mers.

Mai e un posibil scenariu. Epoca lui Iisus înseamnă pentru Palestina și nașterea și creșterea unei mișcări naționaliste anti-romane. Zeloții erau cei care luptau împotriva stăpânirii imperiului și erau de multe feluri, inclusiv unii violenți și radicali. De asemenea, zeloții erau fundamentaliști în monoteismul lor, adică apropiați de mediul “pur religios” al familiei Fecioarei. Sigur, Fecioara Maria și Iisus au o misiune diferită, mai importantă decât cea de a-i alunga pe romani din Palestina, dar Iisus “recrutează” printre apostoli și un zelot, pe Simon, dar și un strângător de taxe pentru romani, pe Matei, punându-i la aceeași masă pentru o cauză comună. Ni se predă o lecție importantă aici, aceea că un ideal mai mare decât noi ne poate uni, chiar dacă avem poziții opuse în anumite privințe. Așa că, dacă Fecioara n-ar fi avut o misiune mai importantă, dacă în Palestina romanii erau sensibili la marșuri, nu văd de ce n-ar fi ieșit la unul.

Cât despre petrecerea din Colectiv, lucrurile sunt destul de simple. Știu că mulți vor să proiecteze propria lor încruntare și lipsă de bucurie, morga lor izvorâtă din prostie, nu seriozitate, asupra lui Hristos și a Mariei. Nu trebuie să fii credincios ca să înțelegi din citirea Noului Testament că Iisus predică bucuria, blândețea, iubirea, lucruri incompatibile cu aspra judecată a aproapelui. Sigur, pe vremea Fecioarei nu erau cluburi și nici muzică din chitară electrică, dar oamenii cântau și dansau. Până și în templu era tradiția muzicii produse de instrumente, așa că îmi pot închipui că petrecerile vechilor evrei erau destul de gălăgioase. Istoricii spun că principalele influențe muzicale veneau de la greci și că cele mai întâlnite instrumente erau cele de suflat: aveau corn de bronz, un tip de cimpoi și alte țevi de lemn sau metal. Se adăugau la asta lira, tobele și cinelele. Sigur, n-avem o biografie completă a Fecioarei, dar știm din Evanghelii că ea se duce cu Iisus la o nuntă, în Cana Galileii, unde se bea vin bun și se petrece. Și-apoi se termină vinul. Nu Iisus hotărăște să transforme apa în vin, ci mama lui, Fecioara, îl roagă să facă asta. Așa se petrece prima minune publică a Mântuitorului. Și această primă minune e legată de o nevoie omenească deloc sofisticată, la o petrecere gălăgioasă, într-un loc probabil întunecat, cu nuntași care-și trăiau fericirea și celebrau dragostea a doi tineri. Iisus vine pe pământ printre oameni și pentru oameni, iar Fecioara îl însoțește în acest drum fantastic. Ar fi fost Fecioara Maria în Colectiv dacă ar fi fost invitată? Probabil că da, așa cum a fost și-n Cana Galileii. Și știți ce e mai frumos? Că și-ar fi adus și Fiul cu ea.

Imaginea e o reprezentare aparte a Maicii Domnului cu pruncul, găsită în muzeul Arhiepiscopiei din Cipru.

 

 

Tags: colectiv si biserica, doliu, Fecioara Maria, religie, religie in scoli

Related Posts

by
Previous Post Next Post

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *