De câțiva ani votez negreșit. Nu-mi mai permit să aleg sau să nu aleg după partid, pentru că toate partidele duduie de corupți. N-am cum să votez după ofertele electorale pentru că ele sunt făcute în bătaie de joc fără excepție și nici nu mă pot regăsi în ele. De asemenea, nu pot să mă las convinsă nici de campanii pentru că ele sunt executate cu picioarele, arătându-ne cam câtă înțelegere are politicianul român în particular despre comunicare și în general despre societate. Așadar, votez după două întrebări la care mă străduiesc să răspund cât mai bine, după ce elimin de pe listă candidații dovediți ca tâlhari ori aspiranții analfabeți (la ultimele parlamentare USL avea un papițoi la mine în colegiu cu un CV doldora de greșeli, acum locul de onoare e luat de Funar).
Întrebările sunt:
1. Ce ar fi făcut candidatul cu pricina dacă era născut într-o țară normală?
2. Aș putea să stau la un pahar de vin/bere cu respectivul candidat? Am putea încropi o discuție de 30 de minute?
Răspunsurile la aceste alegeri sunt:
a. Victor Ponta
1. A intrat la facultate într-o vreme în care se dădea examen și trebuia să înveți ceva, deci ar fi luat o admitere și într-o țară normală. Ar fi absolvit dreptul, n-ar fi avut doctorat. Probabil că ar fi intrat într-o organizație de partid și ar fi fost extrem de zelos. Ca procuror în România n-a dărâmat nici un munte, n-a făcut nimic notabil (nu că n-ar fi avut material). Într-o țară normală probabil că ar fi avut un cabinet de avocatură care ar fi funcționat relativ bine și ar fi urcat politic cam pe la nivelul de primar de comună ori eșalonul doi-trei dintr-un minister.
2. Nu aș muri de plăcere, mi se pare un tip agresiv inutil, cu alte valori decât alea ale mele, n-aș putea susține o conversație despre “să moară dușmanii mei”. În mod normal, am fi putut vorbi despre stânga/socialism, doar că pe el nu-l interesează subiectul.
1. Cu siguranță ar fi fost profesor și într-o lume normală. Are un IQ ok, dar carismă redusă. Cum Sibiul e cel mai frumos oraș din România, iar eforturile de restaurare au fost notabile în mandatul lui, pot crede că în Germania ar fi fost un director de școală model, respectat pentru abilitățile administrative. Probabil că n-ar fi făcut “politică” în sens mare, mi se pare “aruncat” în campanie de circumstanțe, nu de propria energie și dorință de a se ajunge. S-ar fi implicat în viața comunității, mai ales dacă acea comunitate ar fi fost una mică (sat, orășel).
2. Da, aș sta cu el la bere și-aș vorbi despre Sibiu, turism și capitala culturală europeană.
c. Elena Udrea
1. Academic n-ar fi făcut nimic, exact ca în România, doar că în România are diplome care spun altceva. S-ar fi căsătorit cu un tip bătrân și bogat și-ar fi spart magazinele cu produse de lux. Și-ar fi redecorat casa în fiecare an, ar fi ars-o pe la country club și s-ar fi alcoolizat cu alte casnice bogate și foarte bogate. Cum nu i-ar fi putut oferi contracte cu statul soțului bogat, i-ar fi făcut un copil. S-ar fi îmbrăcat neadecvat, spre deliciul partenerilor de afaceri ai soțului. De Paște și de Crăciun ar fi rupt cardul în mall-ul din Dubai. După divorț ar fi rămas cu bani și și-ar fi făcut un magazin multibrand cu țoale scumpe pentru fete asemenea ei, dar mult mai tinere și mai măritate. În politică probabil că s-ar fi agățat de vreun partid extremist cu 1% procente în alegeri, singurii care recrutează de pe piață pițipoance și moși demenți.
2. Mă ia cu fiori. “Auzi, tu, geanta aia de unde ți-ai luat-o?” După răspuns, conversația s-ar surpa pur și simplu.
1. Poate n-ar fi făcut politică dacă locuia într-o țară mai puțin coruptă și varză, dar CV-ul ei arată că fie ar fi fost procuror și-ar fi ieșit la pensie procuror, cu diplomă de onoare, fie ar fi fost activist pentru drepturile omului, găsindu-și locul într-o organizație occidentală mare care se ocupă de asta. Probabil ar fi făcut înconjurul lumii prin țări răvășite de corupție și probleme cu democrația, făcând proiecte.
2. Da, categoric avem ce vorbi jumătate de oră: drepturile omului, corupție, funcționarea UE, Parlamentul European, bănuiesc că putem găsi și-o lectură comună, și-o preferință muzicală comună, ba chiar și o cunoștință comună.
1. Răspunsul e scurt. Ar fi vândut mașini, ar fi făcut rezonabil de mulți bani, ar fi avut cinci soții, ar fi mers la club în fiecare noapte, la St Tropez în vacanță. Calitatea vieții lui ar fi fost mai bună, ambițiile lui mai mici.
2. Nu mi-e antipatic, dar zău, ce ne-am putea spune?
f. Meleșcanu, Funar&Vadim
1. Ar fi făcut politică de cârciumă și-ar fi prins câte o apariție/per om/per viață la o televiziune locală despre convingerile lor vesele.
2. E greu să vorbești cu un stol, nu cu un om, deci nu, nu, nu, n-aș sta cu ei la masă nici de distracție.
Acestea fiind spuse, eu mâine o să votez.