All posts in ALANDALA

10 moduri în care poți să faci fericit un terorist

FullSizeRender(3)

  1. Să stârnim noi înșine un război împotriva musulmanilor. Să îl luăm la ochi pe vecinul șaormar arab și să ne fie greață de femeia cu basma pe cap. Să crească creștinismul/ateismul/budismul/ismul nostru în pipotă și să fim campionii credinței/necredinței țintind în musulmanii dezgustători. Să dărâmăm vreo două moschei și să îi izolăm social. Ăsta ar fi un rezultat minunat pentru ISIS, să stârnească scandal și tensiuni sociale fără să investească mai nimic în ele. Să ne convingă că avem un război de purtat nu cu ei, punctual, ci cu 1 miliard și jumătate de oameni.

Read more…

Chiar, ce-ar fi făcut Fecioara Maria?

FullSizeRender(1)Un profesor de religie de la Vianu le-a pus elevilor de liceu următoarele întrebări: “Ce-ar fi făcut Fecioara Maria dacă ar fi fost invitată la un marș împotriva Guvernului?” și “Ce-ar fi făcut Fecioara Maria dacă ar fi invitată în Colectiv?” Sigur, întrebările ar fi putut fi puse întru întunericire și au un aer de blasfemie zdravănă, dar, de fapt, ele au niște răspunsuri care s-ar putea să scape elevilor de liceu din pricina faptului că la noi în școli se face și religie foarte prost și istorie foarte aiurea. Read more…

38

Flag_of_Afghanistan_(1880–1901).svg38 de morți.

Facebookul tot face liste.
Iohannis se odihnește în weekend ca să facă de luni liste.
Societatea civilă se lasă făcută listă.
Conspiraționiștii sunt în lumea lor plutitoare și fac liste de adevăruri supreme.
Ati-conspiraționiștii ne explică, pe puncte, care e adevărul. Iese o listă.
Bănicioiu e mincinos și mort după o imagine bună pe care n-a avut-o niciodată. Ticălosul, el face cea mai cumplită listă, cea care se oprește la 38.
Medicii fac liste ca să transporte răniții în străinătate.
Sufletele bune fac liste cu necesarul din spitale.
Revoluționarii fac liste cu revendicări. Cu cât fragmentăm mai tare răul absolut, cu cât îl împărțim mai mult în rele mici, cu atât el nu mai e atât de înspăimântător. Așadar, liste.
Gospodinele fac listele pentru piață. E sâmbătă.
Partidele fac liste cu instigatorii de trimis în piață. Dragnea le are cel mai tare cu listele pline de fantome.
Marii nerușinați ai televiziunilor fac liste cu răniții pe care îi pot strânge în brațe în fața camerelor.
Emisiunile de scandal fac liste false, cu morți cât mai mulți, pentru mulțumirea stomacului lor lăbărțat, în care intră imens de multe nenorociri.
Televiziunile politice latră listele stăpânilor. Au liste de back-up, numai în caz că stăpânii intră la pușcărie.
Eu tocmai mi-am făcut datoria, am făcut această listă.
“Listele ne plac pentru că nu vrem să murim”, Umberto Eco.
38 de morți, nu-s o listă.

Read more…

Obsesiile noi și parșive

Flag_of_Afghanistan_(1880–1901).svgGata, ne-am amestecat în piață: hipsteri, cocalari, tineri, bătrâni, cartiere și centru, ultrași, dubioși, corporatiști, băieți în super costume, oameni cu pantofi scâlciați, vedete tv, cântăreți, revoluționari de serviciu, de ocazie, instigatori din proprie inițiativă, instigatori nasoi, cu misiune. E bine asta, înseamnă că lucrurile merg și că începe să fie care pe care. Înseamnă că piața contează și face ce trebuie să facă.

Odată cu asta au venit în val obsesii de tip mai nou și mai vechi, puse în circulație pe Facebook, la fața locului și mai ales la televiziuni. Și la cele bine intenționate, pentru că și acelea lucrează cu material preacurvit politic. Read more…

Noi mergem, voi plecați

Flag_of_Afghanistan_(1880–1901).svgSă mergem. Suntem neliniștiți. Nu mai putem sta. Nu putem protesta într-o piață, nu ne putem așeza. N-avem stare. Pentru un oraș în care oamenii își petrec viața în mașini, e aproape ironic că protestăm mergând. Ne mișcăm kilometri și kilometri, ca și cum, dacă ne dor picioarele, ne dor celelalte mai puțin.

Să mergem, așadar, și spun unii: către ce? Și răspunsuri de felul “către o țară mai bună”, “către dreptate”, “către demisia Guvernului” nu sunt suficient de bune. Read more…

Generația anti-prostie

Flag_of_Afghanistan_(1880–1901).svgÎntotdeauna am crezut că devii adult încet, încet, în ani, că tinerețea, cu tot ce are ea mai bun și mai cumplit, trece încet, ca toamna de anul ăsta, insuportabilă, amăgitoare, cu zilele ei calde și pline de soare. Dar nu e așa, de fapt, te trezești într-o dimineață și nu mai ești tu, cel pe care l-ai culcat cu o seară înainte, cu toate visele lui confuze și starea lui de plutire și umorul ba alb, ba negru, nu mai ești tu, cu dozele tale de inconștiență și cu naivitatea uneori căutată, întreținută, dorită. Te trezești altul, într-un morman de dărâmături, în ruinele tinereții tale, încercând disperat să pui lucrurile în ordine, ca și cum numai ordinea ar avea sens. Read more…

O declarație de dragoste

IMG_1885“— În copilărie am mers cu fraţii mei la bunicii noştri din partea mamei. Noaptea, fraţii mei s-au furişat afară din casă, iar eu m-am luat după ei. Ieşiseră la vânătoare de vrăbii, împreună cu un văr mai mare. Read more…

De ce nu se duc sirienii la frații lor din Golf

12004855_10153626929818524_8844279346177747601_nRăspunsul e foarte scurt, de fapt: pentru că nu sunt frații lor. Adică sunt frații lor în sens larg, au două mâini, două picioare, doi ochi și o gură. Și sirienii și saudiții și cei din Emirate, ba chiar și kuweitienii. În rest, Siria e soră cu statele din Golf exact cum e România cu Norvegia. Ce, nu suntem frați cu norvegienii? Păi nu suntem noi românii albi la culoare ca gemenii noștri norvegieni? Păi nu suntem noi creștini, ba chiar e și-un procent de ortodocși în Norvegia? Read more…

O datorie: despre medici și ieșit în stradă

11243473_10153339246336018_8232998995491976731_nMi-a fost groază când am rămas gravidă de un singur lucru: spitalul românesc. Eram anxioasă zdravăn, mai trânteam chiar și câte un mic atac de panică cu gândul la ce va urma, având în cap experiența nașterii fiicei mele de acum 10 ani. Read more…

Mai ușor cu inovația pe scări

19148_267817566017_5167890_nMai întâi a fost cuvântul “antreprenor”, apărut pe firmament în chip de cuvânt-vedetă prin 2006, taman când eu îmi făceam firmă. Și cum eram eu ocupată cu contracte, emisiuni, echipe, facturi, plătit oameni, taxe, clienți, bugete, balanțe și altele asemenea, spațiul public era inundat de hoarde de “antreprenori” care se masau unii pe alții și-și explicau tainele antreprenoriatului. Aveai un bloguleț scălâmbel pe care scriai trei prostioare? Pac, erai antreprenor. Știai să faci un powerpoint? Trebuie că ești antreprenor. Apăreai la o conferință după lectura unei cărți despre business? Sigur erai antreprenor. Read more…