Mai ușor cu inovația pe scări

19148_267817566017_5167890_nMai întâi a fost cuvântul “antreprenor”, apărut pe firmament în chip de cuvânt-vedetă prin 2006, taman când eu îmi făceam firmă. Și cum eram eu ocupată cu contracte, emisiuni, echipe, facturi, plătit oameni, taxe, clienți, bugete, balanțe și altele asemenea, spațiul public era inundat de hoarde de “antreprenori” care se masau unii pe alții și-și explicau tainele antreprenoriatului. Aveai un bloguleț scălâmbel pe care scriai trei prostioare? Pac, erai antreprenor. Știai să faci un powerpoint? Trebuie că ești antreprenor. Apăreai la o conferință după lectura unei cărți despre business? Sigur erai antreprenor. Încasai banii de la serviciu pe un PFA? Pfui, mare antreprenor mai erai. Ăia care deschiseseră măcar o dată Excel-ul sau dețineau facturier erau os din osul lui Steve Jobs. Atâta a antreprenoriat poporul ăsta de mi-ar fi fost o rușine infinită să zic cuiva, vreodată, undeva, că sunt antreprenor.

Acum am lăsat-o mai subțire cu antreprenoriatul, e criză, nu mai e loc de atâta inițiativă, și-am luat-o de la capăt cu inovația. Nu e zi de la bunul Dumnezeu să nu inoveze cineva ceva în țara asta. Titluri bombastice bântuie presa de business: “A făcut inovație în industria X și aplică inovația în industria Y”. Intri ca boul să citești articolul ca să vezi ce roată s-a mai inventat și rămâi ca vițelul la poartă nouă. De pildă, acum vreo lună, o doamnă povestea cu aplomb cum viața ei e închinată inovației și după zece paragrafe de imnuri despre cum inovează ea, am aflat cu stupoare că ce făcea erau niște sucuri de fructe. Da, fructe de-alea normale, din piață, stoarse la storcător și împachetate în sticle de plastic. Vă dați seama cât de greu e să inventezi o chestie de-asta? De industria de PR&Marketing, sfinte, nici nu poți să te apropii că duduie de inovații. Zeci, ba chiar sute de interviuri, ne explică tainele acestei noi mantre. Am citit pe rând despre o campanie în care clienții primeau o reducere la cumpărare, despre unii care foloseau un hashtag, despre alții care făcuseră o campanie adresată românilor și ceilalți care folosiseră un mix de media ca să ajungă la consumator. Ghici ce făceau ei toți? Inovație.

Dar inovatori avem și-n alte industrii. În turism, de pildă, când faci excursii foarte ieftine, faci inovație. Sau dacă reușești să vinzi multe pachete de vară în Grecia și ai site, tot inovator ești. Previzibil, IT-ul și mobile-ul sunt pline ochi de inovatori. Dacă produci un smartphone după rețetă chinezească într-o fabrică din China, sper că ne e clar că inovezi. Sau dacă reușești să ai un magazin online cu produsele pe categorii, cu descrieri și poze, ești cel mai deschizător de drumuri din câți au existat pe plaiurile mioritice.

Dar n-aș fi scris acest articol dacă nu mi-ar fi sărit muștarul aseară, în vreme ce citeam un interviu de-al directorului Pro TV. “Rep.: Lansarile recente ale Pro TV – Vine Cheful, Super Trip, Ce spun romanii (dar si emisiunea “clasica” La Maruta), Vorbeste lumea – au avut debuturi sau editii in sir foarte slabe ca audienta. Cum se explica aceasta politica neobisnuita pentru Pro TV, de “experimentare” cu diverse formate, politica pastrata in pofida rateurilor constante?
A.C.:
Pro TV are curajul sa incerce noi formate, sa aduca utilizatorilor programe noi si sa le ajusteze atunci cand acestea nu functioneaza. Cred ca ar fi o greseala sa nu inovezi, mai ales cand esti lider de piata si ai nevoie sa te reinventezi constant, sa impui noi tendinte si sa iti rasplatesti telespectatorii cu un continut nou. Pro TV a pastrat calitatea formatelor de tip blockbuster, aducand in acelasi timp valoare adaugata pe care sa o simta audienta si care sa ofere o experienta mai buna in fata televizorului. Dar nu neglijam viitorul, ci cautam urmatoarea inovatie.” Dacă nu ați înțeles deja, vă explic eu. În țara inovației, directorul Pro crede că să faci prost niște formate străine sau să pui pe post niște emisiuni idioate, “burlan”, în care se țigănește plevușca societății sunt inovații. Și nu de oricare, ci “curajoase”.

În încheiere, vreau să vă mărturisesc că am o prietenă de care sunt foarte mândră, care meșterește de câțiva ani ceva nou și sofisticat în industria de telecom, ceva ce-ar putea revoluționa piața. Omul ăsta ține niște birouri măricele pline de programatori și ocazional e curtată de companii din Silicon Valley.  Deși avem obiceiul să vorbim destul de mult, până în momentul de față eu n-am auzit niciodată din gura ei un cuvânt: inovație. Oare de ce?

Comments

  1. […] Ana revine la blogul ei pe care îl admir de atâta vreme: Mai ușor cu inovația pe scări. […]