Experiențe uluitoare în jurul lumii, ediția 2015

photo(15)Cele mai frecvente două întrebări pe care le primesc sunt “unde mai pleci” la care răspund cu “habar nu am” pentru că detest profund să îmi programez călătoriile din timp și n-am fost în stare în viața mea să cumpăr vreun bilet de avion la ofertă sau să plec în vreun sejur de vară stabilit și “de ce călătorești” la care răspund convinsă cu “să mă mir de lumea asta frumoasă în care trăim”.

Skyteam m-a întrebat unde m-aș duce eu în jurul lumii, pentru că a lansat o jucărie care cu asta se ocupă, cu un bilet în jurul lumii, așa că am alcătuit o listă, nu după destinații, ci după ce-aș pofti să trăiesc în 2015, astfel încât să-mi iau doza de uluire necesară.

Fisherman-s-shacks-Mortsund-112007-99-0035_15001. Zbor la Oslo, Norvegia. M-aș duce la final de iunie, să prind 23 acolo, noaptea soarelui de la miezul nopții. Aș lua o cursă de avion locală până într-un orășel mai sus de Cercul Polar și m-aș uita la soarele ăla misterios care nu dispare deloc de pe cer, chiar dacă ora spune că e noapte. În satele norvegiene, cu case de lemn colorate, încă se mai serbează noaptea asta zi, cu ceremonii de false nunți între adulți sau între copii, cu focuri uriașe și buchete de flori de câmp. Ești într-o țară sofisticată, ultra dezvoltată, bogată, căreia nu îi e frică de copilării și care se miră în continuare de luminoasele veri polare.

10425125_10152654815179961_4217472343089954296_n2. Zbor la New York, SUA. Vreau să merg pe Wall Street, la o oră de vârf. Cu viteză și în ritmul pe care îl impun ceilalți, într-un fluviu de oameni care se grăbesc înspre visele lor. Nu există probabil o experiență mai profund urbană decât trotuarele new yorkeze. Vreau să mă uit la oameni în metrou, să văd personaje bizare pe care dacă Hollywood-ul le-ar pune în filme am zice că îngroașă lucrurile, că exagerează.

10123_173772054358_10436_n3. Zbor la Sydney, Australia. Dragă Sydney, îmi pare rău. Știu că te lauzi că ești cel mai tare oraș din lume, dar pe mine mă interesează din Australia sălbăticia și sălbăticiunile ei delicioase. Aș face o săptămână de explorare a tufișurilor, aș bifa un parc natural să smotocesc un koala și să scarpin pe  burtică un wombat, aș dormi la moteluri pe marginea drumurilor prăfoase, aș intra pe teritoriul aborigenilor și în peșteri roșii, misterioase. Aș sta la o fermă cu oi pufoase și curate ca în reclame, cu pajiști verzi și fermieri care străbat marile întinderi de pământ pe cai.

IMG_06404. Zbor la Ho Chi Minh, Vietnam. “Ia o bucată”, mi-a zis un soldat vietnamez prima oară când am fost într-o bază militară de lângă Saigon, întinzându-mi o bucată de hârtie de orez înmuiată în apă. Suprafața albă era noroioasă, omul se târâse cu mine printr-un tunel înainte și mototolise hârtia umezită în mâini. Zâmbea tot, numai dinți albi, și îmi făcea acest cadou. Am luat bucata și am băgat-o în gură, i-am comunicat că e bună. Era bună, cea mai bună îmbucătură din lume, bună ca vietnamezii, curioși și generoși și dispuși să zâmbească. Vreau în Vietnam ( a treia oară) să stau cu gura căscată la bizarul ritual al Cao Dai-lor, o sectă din sud care îl are printre profeți pe Victor Hugo. Vreau să văd jungla și maimuțele hoațe, să beau cafea cu gheață și iaurt și să mă simt cel mai curajos om din lume, atunci când trec strada cu ochii închiși printre mii de motociclete care viermuiesc haotic pe străzi.

IMG_74345. Zbor la Tel Aviv, Israel. Dacă vrei să înțelegi Biserica Sfântului Mormânt, mergi la 6 dimineața acolo, într-o duminică. Grecii se vor pregăti de slujbă și vor tămâia frenetic mormântul, romano-catolicii vor închide porțile capelei lor ca să se roage în liniște. Greco-catolicii de la etaj vor cânta într-un glas cu ortodocșii, siriacii care au un intrând minuscul în spatele mormântului vor scoate sunete ciudate, ca o tânguire nesfârșită, chiar în limba lui Iisus, aramaica. De alături, din biserica copților se vor auzi poate tobe sau zornăitori. Târziu, or să apară și armenii, care dețin subsolul, într-o procesiune de preoți care bat cu sceptrul în pământ în timp ce mărșăluiesc, deranjându-i pe toți ceilalți. În tot acest timp, orașul vechi la Ierusalimului se va dezmorți, negustorii arabi or să-și înceapă tarabageala, ca și cei evrei, așteptând creștinii să iasă de la liturghie: “O icoană aurită, o lumânare, o bucată de lemn de măslin, niște firicele de pământ sfânt? E ieftin, madam, e ieftin, cumpără ceva, suvenir, suvenir, hai!”

IMG_14996. Zbor la Istanbul, Turcia. Cursă internă până la Kayseri sau Nevşehir, cele două aerporturi care sunt în Capadocia. Nimic nu te pregătește pentru peisajul de roci vulcanice în formă de case de elfi ( o exista forma asta?), nici pentru peșterile-biserici ale primelor secole creștine, nici pentru sutele de baloane de pe cerul dimineților, care seamănă cu o invazie bizară de bomboane colorate de origine extraterestră. Totul e de mirare aici și când se termină umblatul prin casele săpate în mușuroaiele de rocă sau prin orașele subterane uriașe sau excursiile pe cai mici și îndrăzneți, nici nu știi dacă o să te creadă cineva când o să povestești. Dar chiar, locul ăsta există?

Așadar, traseul meu conceput cu aplicația Round the World  pornește din București, merge la Oslo, New York, Sydney, Ho Chi Minh, Tel Aviv, Istanbul și ajunge din nou la București. Durează vreo 45 de zile (limita superioară de timp este de un an) și costă în jur de 5000 de euro. Se poate și mai puțin dacă nu ții să vezi soarele de la miezul nopții de solstițiu, deci n-ai date fixe. Voi unde vă vedeți la anul și mai ales, ce experiențe așteptați să trăiți în călătoriile voastre? Dacă vă jucați cu aplicația asta, dați un ochi și pe ghidul de utilizare, înainte.

Acest articol este sponsorizat de KLM România și Skyteam.