Am eu o replică tip care îl face pe prietenul meu Răzvan Marc, fie binecuvântat pentru modul unic în care mă suportă, să se uite la mine lung şi neîncrezător. “Hei, nu mergem şi aici?”, prin “aici” înţelegându-se câte un loc atât de dubios încât nici ghizii băştinaşi nu par să înţeleagă ce naiba m-a apucat. Aşa am reuşit să ratez obiectivele turistice de tip copertă de ghid de călătorii, în favoarea unor văgăuni dubioase care mi-au oferit, cel mai adesea, nespuse încântări. Mai jos o primă listă de ce-am ratat şi ce-am câştigat.
Australia de Vest
Ce-am ratat: Acvariul Australiei de Vest din Perth, o minune care adună flora şi fauna acvatică a coastelor australiene.
Ce-am adăugat: o vizită la un complex pentru nudişti. Chiar lângă Perth, în pădure, izolat cu nişte garduri înalte se găseşte una dintre numeroasele tabere de nudişti de pe continent. Funcţionează pe bază de abonament anual, iar membrii pot închiria fie o cabană cochetă, fie îşi aduc rulota cu ei. Era început de primăvară când am ajuns, aşa că primii muşterii se instalaseră deja confortabil. Prima întâlnire cu un locatar dezgolit a fost mai bizară, cu atât mai mult cu cât acesta s-a dovedit un om politicos şi prietenos, care ne-a strâns cu căldură mâinile şi ne-a povestit despre vacanţele lui în aer liber.
Malaezia
Ce-am ratat: urcarea în turnurile Petronas, pe pasarela care le leagă
Ce-am adăugat: o noapte de pomină petrecută în jungla montană, într-un conac englezesc în care se retrăgeau pe vremuri ofiţerii britanici la pensie. Locul se numeşte Bukit Fraser şi am ajuns acolo după miezul nopţii, cu un şofer care ne-a povestit încontinuu despre cum băştinaşii au tăiat gât de alb după gât de alb atunci când şi-au obţinut independenţa. Desigur, ceva mai dement decât jungla în timpul nopţii nu poate exista, pentru că nu vezi nimic, dar auzi un milion de sunete, simţi o vibraţie continuă de la abundenţa de viaţă din jurul tău.
Emiratele Arabe Unite
Ce-am ratat: Abu Dhabi
Ce-am adăugat: moscheea Al Badiyah. E cea mai veche de pe teritoriul Emiratelor (secolul 15), într-o oază din arizii munţi din Fujairah. Mică, umilă, ireală, prin comparaţie cu strălucirea dubaiotă, ea povesteşte despre oamenii din Golf aşa cum nici un zgârie-nori nu ştie să o facă. Nu departe de ea este locul în care s-au dat bătălii decisive pentru soarta islamului, în primii ani după moartea Profetului, între diverse facţiuni, triburi şi secte. Peste toate pluteşte dogoarea ameţitoare a soarelui şi infinita linişte a deşertului.
Nordul Thailandei
Ce-am ratat: oraşul Chiang Rai
Ce-am adăugat: o plimbare pe Mekong într-o barcă lunguiaţă, prin Triunghiul de Aur, cu o oprire pe o insulă laoţiană/bazar improvizat cu graniţă improvizată. Ne-am scurs cu o barcă pe lângă frontiera birmaneză pe care e construit un cazinou şi apoi am intrat pe teritoriul statului Laos. Ni s-a pus ştampilă pe braţ şi-am intrat într-o piaţă de falsuri fabuloasă, unde am putut admira iPhoane după iPhoane aduse din China, dar şi pipe de opium abandonate de ceva vreme de stăpânii lor, acum fantome. Am mâncat o supă şi am moţăit cot la cot cu localnicii, în sunetele stridente ale unor copii care se jucau. La plecare am dat o tură prin Muzeul Opiumului, unde am aflat care erau ultimele tendinţe grafice la împachetarea heroinei.
Roma
Ce-am ratat: Bazilica Santa Maria Maggiore
Ce-am adăugat: Cimitirul Acatolic. Înconjurat de pini romani şi portocali şi în vecinătatea unei piramide egiptene (mormânt al unui bogat din secolo întâi înainte de Hristos), în acest cimitir îşi dorm somnul de veci poeţii Keats şi Shelly. Sunt şi ceva nume româneşti scrise pe monumentele funerare.
Londra
Ce-am ratat: Turnul Londrei
Ce-am adăugat: o explorare prin cartierele de imigranţi de la capătul Londrei, cele pline de caraibi, români, pakistanezi sau indieni. Zona de lângă stadionul Wembley este numită, peiorativ, Londonistan, de la rezidenţii ei în sari şi cu turbane pe cap, de la mirosul pătrunzător de curry care pluteşte peste străzi, de la magazinele cu bijuterii de aur impunătoare, după moda orientală ori buticurile pline de strălucire cu haine pentru nunţile indiene. E o Londră mai ieftină decât Bucureştiul, plină de viaţă, şi-ai zice că mai curând eşti la Mumbai dacă n-ar fi atâţia nori pe cer şi atâtea case de cărămidă roşie, după tipic englezesc.