De când am treabă şi pe internet cu “industria de turism”, mai arunc câte un ochi pe paginile agenţiilor, autorităţilor de turism, liniilor aeriene, ba chiar pe cele ale hotelurilor din România şi de-aiurea. Ce mi-e dat să văd şi să citesc, de cele mai multe ori, e o adevărată încântare. Vă voi prezenta nişte mostre, citând întocmai sursele.
Categoria “pliant 1990, scris cu picioruşele”
“Cluburile de noapte, renumite in intreaga lume atrag anual tinerii , in timp ce plajele nisipoase, hotelurile cu servicii foarte bune si posibilitatile de distractie nenumarate , atrag cuplurile de indragostiti si familiile cu copii. Mykonos este o destinatie complete pentru toate gusturile!” Ca să fie şi mai “complete” destinaţia “complete” şi nisipul şi mai nisipos, se adaugă şi albume cu 50+ poze şi acest comentariu de neuitat: “Este o insula inconjurata de ape turcoaz, vanturi favorabile si impodobite in alb stralucitor”, pentru ăia care nu ştiau că vânturile pot fi împodobite în alb. Iertați-mă pentru virgulele grapiniene și diacriticele lipsă, am zis că iau întocmai, cu copy și paste.
Categoria “scriu numai platitudini şi am limba mea de lemn în care traduc după pofta inimii”
De pildă, o linie aeriană zice: “Singapore- fuziune perfectă dintre temple şi zgârie-nori”. Dacă îmi desenează cineva “fuziunea” dintre un templu şi-un bloc, poate o să pricep ce vrea autorul să zică. În aceeaşi cheie avem şi: “aceste partii perfect preparate va asteapta”. Pentru că o pârtie nu-i pârtie dacă nu-i “preparată”. Ca să cumpărăm Bangkok avem drept teaser următoarea frază: “Orasul Bangkok va asteapta sa descoperiti cultura sa bogata, mancarea excentrica, locurile extraordinare pentru cumparaturi, distractiile nocturne si multe altele.” Dar sunt pricinoasă aiurea, că majoritatea descrierilor pe paginile de profil sunt mai seci decât primul paragraf din Wikipedia.
Categoria “inventăm prostii, nu ştim geografie, dar mergeţi pe mâna noastră până la capătul lumii”
Aflu dintr-o postare pe Facebook ce mişto e în Mozambic: “Insula (sublinierea mea) Mozambic e un creuzet al culturilor, cu cladiri coloniale de secol XVII care domina modestele colibe de stuf , moschei langa templele hinduse, si barci arabe ce aluneca pe vechile trasee maritime.
Prosperitatea insulei a durat pana la sfarsitul sec. XIX, cand descoperirea aurului si a diamantelor in Africa de Sud si dezvoltarea porturilor noi au provocat declinul insulei, care s-a degradat in tacere pana in 1991, cand a devenit parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.” Pe lângă greşelile de scris, insula pomenită de trei ori în text nu e insulă. Sau nu era insulă ultima oară când s-a desenat harta Africii.
Există insula Mozambic, chiar în Mozambic. Greşeala mea în era Facebook.
Categoria “bună dimineaţa, e luni”
Această categorie, ispirată din operele de Facebook ale doamnei ministru al turismului, ţine să atragă atenţia publicului asupra începutului şi sfârşitului de zi. Pentru un spor de informaţii utile, ne spune şi care sunt zilele săptămânii, dar misterios, pare să sară peste marţi, miercuri şi joi, punând accentul pe zilele de luni şi vineri. Ca să fie demersul mai eficient, strecoară şi trei puncte pe lângă seară şi dimineaţă: “Bună dimineaţa…e…luni!” sau “O seară….minunată să aveţi!”. Eu ştiu că te crezi mai distins dacă arunci cu puncte, puncte peste tot, dar dacă te abţii o să pari mai deştept.
Categoria “prinde, nu rata, mai ai doar o zi, numai până mâine”
Sunt pagini de Facebook care urlă mai rău decât un megafon pe străzile oraşului. E atâta “ofertă” de sus până jos, formulată în mod ameninţător, încât te întrebi sincer dacă ceva normal nu vor şi ei să vândă. Nu-i bai, că ai cumpăra “acum” o excursie la Istanbul, dar o postare mai jos vezi că trebuie să “prinzi” oferta la Roma. Şi când să pui mâna pe Roma, curge în feed “numai până mâine” la Paris. Treabă grea şi complicată. Şi un bonus la acest capitol, o agenţie a scos un produs care se numeşte “turism social”. Ghici unde? În opulentul și nu prea ieftinul Dubai.
Categoria “academicieni şi cuvintele lor colorate”
“Budapesta, cu centrul său plin de viaţă si parcurile sale, cu fluviul Dunarea ce curge parca inexorabil si podurile maiestuoase, cu turnurile înalte ale bisericilor şi băile termale de lux, capitala Ungariei este unul dintre cele mai interesante oraşe ele lumii.” Lăsaţi formularea de coşmar şi “ele” în loc de “ale” şi axaţi-vă pe inexorabilul curs de Dunăre.
Categoria “greu cu tastatura şi cu funcţia edit de la Facebook”
“Hai sa film (sublinierea mea) in ton cu vremea de afara!” e cea mai simpatică chestie găsită la capitolul bătut aiurea în tastatură. Asta e de înţeles, că e omeneşte să greşeşti, mai ales la dificilul cuvânt “destinaţie” pe care l-am găsit ca “desinatie”, “desinanatie” şi “destinatitie” la o vânătoare scurtă, de o jumătate de oră. Dar cum ar fi să renunţaţi sau să renunaţi sau să renunuţaţi la acest dulce cuvânt pe care-l folosiţi obsesiv?
Categoria “cum citeşti, cum te distrezi”
Unii mă întrebau mai deunăzi dacă sunt “adeptul fructelor de mare”. Prin urmare, dacă ader la doctrina ori convingerile fructelor de mare. Ori dacă sunt un susţinător, partizan al fructelor de mare. Alţii, m-au anunţat că “luxoasa clasă «Business Class» te servește cu cele mai bune meniuri in timpul zborului”. Acum ceva vreme am jucat şi un joculeţ de memorie pentru persoane cu afecţiuni grave de acest fel: “Sa facem un mic exercitiu de memorie in dimineata asta: Tu cu cine ai calatorit ultima oara?”. Ori publicul lor ţintă e foarte uituc, ori ţintesc oameni care au călătorit acum 30 de ani ultima oară.
Categoria “ca la meteo”
Busu de la Pro Tv nu dă vremea exactă în fiecare zi cât o dau unele pagini de Facebook. “E soare”, “pentru că e ninsoare”, “vremea de afară e caldă”, “pe aşa un viscol”, adică tot, dar absolut tot ce mişcă în universul lor e motivat de cum e în Bucureşti. Du-te în Maldive că în România e frig, du-te în Austria la frig pentru că în România e frig, du-te la Paris pentru că şi acolo plouă şi du-te la Roma pentru că afară (afara noastră, de pe fereastră) e primăvară. Sensul fixaţiei meteo să mi-l spuneţi voi, pe mine mă depăşeşte.
Categoria roboţi
Toate categoriile de mai sus sunt generate de oameni care greşesc. Dar cele mai multe pagini româneşti de Facebook legate de turism nu sunt ţinute de oameni, ci de roboţi care scuipă pachete turistice în feed şi pun poze julite de pe net cu ritmicitate. Ba mai au şi trei milioane de like-uri pe pagină şi obţin 15 like-uri pe postare, că i-au prostit nişte coţcari să cumpere falşi fani. Nu au reacţie la nimic, trăiesc într-un univers paralel cu roboţi care ştiu să facă o plată cu un card ca să fie “postare sponsorizată”. Ăştia sunt complet, dar complet împotriva conceptului de comunicare pe reţelele sociale, aşa că merită un capitol special. Aşa că va urma.
Pentru fotografii despre viaţă şi călătorii, intraţi pe contul meu de Instagram şi daţi un follow.