– E ca la Disneyland, ca la Disney? mă înnebuneşte de cap Anais înainte de a ajunge la KidZania, Lisabona.

– Nu, e complet altfel.

Dezamăgire pe faţa ei, Disney e foarte tare, cel mai tare din parcare. Ajungem la intrare în KidZania şi ne facem check-in-ul, după modelul unui aeroport. Primeşte un cec cu kidZos, banii care circulă în parc.

Prima oprire e la bancă, sunt mulţi clienţii, una mică blondă bombăne că e coada prea lungă. Încasează cecul, bagă banii în buzunar şi începe să mă tragă de mână spre maternitate. Stai, întâi trebuie să-ţi iei carnet de şofer.

Şcoala de şoferi e cu instrucţiuni, instructori, cu semne de circulaţie, planşe cu maşini. La finalul instructajului dă examen pe o foaie colorată. Apoi i se face poză şi primeşte un carnet pe bune, plastifiat. Joaca prinde contur de realitate.

Ajungem la spital, sus e maternitatea, chiar lângă sala de operaţii. Bebeluşii (păpuşi anatomice) stau în pătuţuri, iar proaspeţii medici neo-natologi, după ce îşi pun halate şi bonete îi iau la cântărit şi îngrijit. Pe măsură ce primesc explicaţii despre ce trebuie să faci cu un nou născut, puştoaicele încep să comenteze că e greu să fii mamă. Joaca a trecut din nou graniţa aceea fină înspre ceea ce se întâmplă în viaţa de zi cu zi. Personalul care ajută copiii nu le pierde din ochi. Trebuie să îţi faci bine treaba pentru că la final primeşti plată pentru munca ta. 8 kidZos.

La parfumerie e o coadă consistentă de muşterii amestecaţi, fete şi băieţi, mici şi mari. Intră pe rând în laboratorul minunilor peste care pluteşte o aromă dulce, fructată. Esenţele de parfum sunt în recipiente mici chiar şi pentru mânuţele parfumierilor amatori. Pe masă sunt pipete, sticle cu alcool şi fixator. Combinaţiile de mirosuri se fac după placul parfumierului, care află cum captezi într-o sticlă seducţie pură. Când produsul e gata se pune într-o sticluţă, i se pune o etichetă şi ajunge în buzunarul copilului.

Atmosfera serenă a laboratorului de parfumerie e tulburată de sirenele maşinii de pompieri. Nenorocire, a luat foc casa de pe colţ! Pompierul cel mai activ are vreo patru ani şi se luptă eroic cu un furtun gros din care chiar iese apă. Când incendiul e rezolvat, bravii salvatori sunt obosiţi, transpiraţi, epuizaţi şi fericiţi că totul a fost un succes. Anais le invidiază extazul, aşa că se înfige în staţia de pompieri.

În cinci minute, o nouă alertă zguduie echipa nou-formată. Un câine e prins în spatele unui coteţ. Toată lumea se aruncă în maşină după ce a primit instructaj complet despre cum se salvează animalele. E atâta adrenalină în mutarea unui căţel de pluş într-o cuşcă, încât îmi vine şi mie să trec la treabă.

– Kaai, zice zâmbind doamna farmacistă din faţa laboratorului de medicamente. Ăsta e salutul din KidZania. Anais intră acolo şi află că spitalului îi trebuie truse de prim-ajutor. Împreună cu Francesca, o fetiţă cu ochelari roz, pun cap la cap o asemenea trusă şi o cară la recepţia spitalului.

Se întorc să-şi ia banii pe prestaţia lor ireproşabilă, iar Anais o taie spre Pizza Hut, nu restaurantul, ci bucătăria, unde cu mâinile ei (înmănuşate corespunzător) face o pizza delicioasă (a împărţit cu mine).

Ca-n viaţa reală, din nou trebuie să meargă la bancă, a adunat un teanc de bani şi e mai practic să-şi deschidă un card. Din nou aglomeraţie, din nou mutriţe revoltate de procedurile complicate pe care trebuie să le urmeze.

– E ca la Disney? o întreb, ştiind că n-o să plecăm din KidZania decât atunci când se va închide.

– Nu, e mult mai frumos, îmi zice alergând după următoarea experienţă. Ca-n viaţă.

Duceţi-i şi pe copiii voştri la Lisabona, o să le placă la nebunie. Propunerea mea: un concurs, cu un premiu care constă în trei bilete de avion la Lisabona (doi adulţi şi un copil sau un adult şi doi copii), oferite de TAP Portugal România, două nopţi de cazare, cu mic dejun inclus, oferite de hotelurile Sana şi intrare gratuită o zi la parcul pentru copii KidZania. Vârsta copiilor care merg trebuie să fie între 5 şi 14 ani.

Ce trebuie să faceţi ca să luaţi premiul. Trebuie să scrieţi un text cu titlul “Ce vreau să mă fac când o să fiu mare”. Poate fi despre voi, despre copiii voştri. Poate fi scris de voi sau de cei mici. Poate fi scris de bunici. Poate fi ficţiune sau pură realitate. Textele trebuie să fie originale si să aibă mai mult de 250 de caractere (cu spaţii). Autorii textelor cedează orice drept de autor către www.caia.ro şi www.tap-portugal.ro, în scopul publicării acestora pe cele două site-uri. Textele vor fi trimise la adresa anamaria@caia.ro, cu subject line-ul “Ce vreau să mă fac când  o să fiu mare”. Deadline-ul este 30 noiembrie 2013, iar câştigătorul va fi anunţat până pe 9 decembrie 2013.  Juriul e compus din mine (www.caia.ro), Simona Metea, directorul TAP România (www.tap-portugal.ro) şi Mirela Retegan, regina entertainmentului pentru copii (www.zurli.ro).