Încă din momentul în care îmi cumpăr bilete de avion spre Istanbul, mintea mi-o ia razna înspre mirosurile incredibile ale oraşului. Şofran înţepător cărat din Iran, apă de trandafiri din sudul mediteranean, mirodenii tocate de-a gata pentru ciorbă, mentă care înveseleşte tocăturile cu orez, piper roşu din orientul mai îndepărtat şi sos de rodii parfumat. Mirosul de mare şi mirosul de cărbuni, de porumb fiert şi de castane pe plită, de tămâie şi smirnă, ulei de măsline şi citrice, toate s-amestecă în amintiri pentru că aşa e Istanbulul, port al aromelor şi capitală a gusturilor.

Kumkapi sau Poarta de nisip

Lighioanele mărilor stau frumos aranjate, sub becuri puternice, în piaţa de peşte. Ţiparii sau peştii balon, calcanii buboşi şi caracatiţele, sepiile mici şi calamarii lunguieţi dispar de pe tarabe pe măsură ce noaptea se face mai neagră.

Peste drum, după ce treci printr-un pasaj, aterizezi într-o mare de lumini. Un cartier mic şi cochet, numai de restaurante pescăreşti, cu aromă de mare, primeşte turişti şi localnici. Se mănâncă aproape numai peşte la Kumkapi, aici, pe ţărmul Mării Marmara. Pe terase e gălăgie, înauntru, la câte o masă ascunsă, fete tinere şi frumoase dansează pe muzica unduitoare a lăutarilor, pentru amanţii lor.

Dans interzis, la fel şi sticlele de vin şi rachiu care sunt golite la adăpostul nopţii. Când fetele obosesc, muzicanţii ies pe terase să împartă veselie.

Cum ajungi acolo: cu taxiul, în linie dreaptă pe malul mării, din Sultanahmet ori cu linia suburbană de tren Sirkeci-Halkali.

Ce mănânci ieftin: calamari pane cu sos de usturoi.

Ce mănânci scump: calcan la grătar.

Taksim

Pe strada Istiklal îşi fac de cap prăjitorii de castane. Câte o dâră de fum albăstrie îi semnalizează. Sunt bune în serile reci, dar nu-s de lepădat nici în cele calde. Lângă ei sunt cei de scoici, îşi ţin marfa pe tăvi mari şi o dezmiardă cu suc de lămâie.

În capăt, la piaţa Taksim, kebabul miroase puternic a mirodenii şi-ţi face foame. Carnea e uşor roşiatică şi zemoasă, legumele proaspete o învelesc în bucata de pâine. Çorbacı e fix lângă Liceul Galatasaray, tot pe strada Istiklal, şi e-n stare să împlinească orice fantezie legată de supă (are vreo 500 în meniu). La orice colţ de stradă se storc rodii sângerii şi portocale. Dacă rătăceşti pe străduţele care coboară spre mare, te izbeşti de wine-bar-uri ori de curţi transformate în restaurante unde carnea de oaie se fierbe în vase de lut căptuşite cu aluat la gură.

Cum ajungi acolo: cu metroul/tramvaiul şi funicularul.

Ce mănânci ieftin: kebab, castane, porumb copt, scoici, supă.

Ce mănânci scump: mâncare de carne în vas de lut, kebab la farfurie.

Ortaköy

Când Suleyman îi scria poezii de amor Roxelanei, în Ortaköy, mic port pe Bosfor, mişunau negustori armeni şi evrei, aventurieri veneţieni şi genovezi. Apoi, marele sultan, i-a îndemnat pe turci să se stabilească printre aceştia.

O moschee ca un palat, liptă de mare, se vede în capătul unei alei plină de cărţi. Aici e locul anticarilor istanbulezi, care vând mult Pamuk şi Shafak, mai ales studenţilor de la universităţile din zonă. Străzi pitice, şerpuiesc pe lângă, cu mici magazine de bijuterii hand-made. Dar Ortaköy e sinonim cu kumpir la Istanbul. Un cartof uriaş, fiert, despicat cu lama cuţitului, uns cu smântână şi apoi umplut cu bunătăţi care mai de care, aranjate frumos în vitrine. E o mâncare free-style, conţine carne, caşcaval sau legume, sosuri, murături sau ciuperci. Câtă vreme o mestecaţi, vă puteţi uita la vapoarele care trec pe Bosfor.

Cum ajungi acolo: ferryboat de la Eminonu sau tramvai combinat cu taxi

Ce mănânci ieftin: kumpir.

Ce mănânci scump: peşte.

Sultanahmet

Alături de vechiul cartier al sultanilor, actualmente cartier al turiştilor, vis-a-vis de Moscheea Albastră, strănepoţii lui Hafiz Mustafa, vând dulciuri otomane. Nu face economie la apă de trandafiri, pe care o strecoară în budincile de orez cu lapte.

Boabele de rodie îmbogăţesc baclavalele înecate în miere, fisticul dă culoare verde, aproape fosforescent, prăjiturilor. Chelnerii abulici parcă nu pricep de ce turiştii se bulucesc să înfulece bunătăţile şi se învârt aiurea printre mesele din clădirea veche şi impunătoare în care e cofetăria.

Cum ajungi acolo: taxi, tramvai sau metrou.

Ce mănânci: budincă de orez cu aromă de trandafiri, baclavale, halva, fructe confiate, prăjituri şi torturi occidentale.

Ca să vă luptaţi cu tentaţiile culinare de la Istanbul vă recomand un city break de 4 stele, la un hotel foarte bun,  Diva’s, în cel mai frumos cartier al Istanbulului, Sultanahmet. 259 de euro costă două zile de cazare, cu mic dejun, avion şi taxe de aeroport. Pachetul ăsta poate fi cumpărat de aici şi este conceput de Paravion pentru www.caia.ro. Cumpărătorii primesc de la mine, bonus, un traseu prin Istanbul făcut după pofta inimii lor. Şi după caz, a pântecului lor.