Mancare la antipozi

cangur“Să nu conduci pe dreapta, o iei încetişor noaptea, altfel o să loveşti un cangur sau vreo cămilă. Nu fă baie în râurile din nord că sunt crocodili şi nu te băga prin vreun tufiş că sunt şerpi veninoşi. Noaptea verifică temeinic patul să nu împarţi aşternuturile cu vreun scorpion. Dacă nu e scorpion, e paianjen veninos. Nu te băga în sufletul papagalilor care sunt pretutineni, n-ai vrea să te ciupească. Dar fii relaxat, noi toţi suntem relaxaţi, bine ai venit în Australia”, mi-a zis o doamnă la ieşirea din aeroport. N-a fost să fie să văd vreo orătanie specială până în farfuria din faţa mea, într-un restaurant din deşert, lipit de un motel, care avea pe uşă scris citeţ: NU ACCEPTĂM PERSOANE DEZBRĂCATE SAU ÎN COSTUM DE BAIE ÎN RESTAURANT. În farfurie erau frumos aliniate trei bucăţele zemoase de friptură de cangur, pe un pat de cartofi prăjiţi şi înconjurate, ca un tribut adus hranei sănătoase, de broccoli verzulii. Carnea mirosea ca o friptură serioasă de vită, de altfel aşa şi arăta, doar că în gură bucăţile păreau a fi de căprioară cu aromă de ficat de gâscă. Providenţa m-a făcut să mănânc cangur înainte de a admira unul în carne şi oase şi în mişcare, pentru că altfel probabil, mi-ar fi fost milă de bietul Skippy* pus la frigare. Între două zâmbete aborigene, un cântec didgeridoo, nişte roci golaşe în mijlocul unor întinderi de tufişuri şi nisip, pe numele lor adevărat monoliţi australieni, puteţi să vă delectaţi cu tornade minuscule şi spontane, eucalipţi, flori, ursuleţi koala şi wombaţi, câte un ornitorinc, ba chiar şi diavoli tasmanieni. Şi după supradoza de viaţă sălbatică, vă te simţi rafinat comandând la cină o carne uşoară şi fragedă, albă şi delicată, care nu trebuie înăbuşită cu prea multe condimente: crocodilul. Pui la gust şi la consistenţă peşte, crocodilul se înăbuşă cu atenţie şi se îneacă într-un sos de mango cu busuioc. Îi stă bine lângă un Chardonnay din Tamar Valley, astfel încât să poţi spune la sfârşit: “A fost scump, dar a meritat”.

*Skippy e numele unui cangur simpatic din cel mai popular desen animat australian şi supranumele tuturor cangurilor drăguţi din marea insulă . Să îl mănânci pe Skippy e o barbarie echivalentă cu a-l mănânca pe Miaunel. Sau pe Bălănel.

Notă: Text publicat în Esquire Big Black Book, în vara lui 2012.

 

 

Enhanced by Zemanta