Rita. Un serial danez de pe Netflix la care să nu te uiți dacă ai copii la școală în România

Mă uit de-o vreme la Rita de pe Netflix. Sunt mare fan de seriale daneze, în general, ăsta nu e tocmai o capodoperă a genului (există unul făcut și de von Trier), dar e ceva de care nu te poți lăsa, deși în timpul vizionării o să înjuri toate Vioricile Vasilicile analfabete ajunse prim-miniștri în România și toate boaitele tâmpe de la Ministerul Educației. Problema a naibii de frustrantă cu serialul ăsta e că e despre o profă daneză. Read more…

De ce să mergi cu mine în Japonia

Am făcut, împreună cu Exact Travel un tur japonez pentru această primăvară și-am pus acolo fix acea Japonie pe care eu o iubesc și o admir. Nu e numai despre văzut, ci și despre experimentat, nu e numai despre marile ei orașe, ci și despre liniștea satelor ei de munte. Primul oraș neeuropean pe care l-am văzut eu vreodată a fost Tokyo. Poate ar fi fost prudent să o iau mai încet, dar așa a fost să fie, așa că am trăit un șoc cultural de proporții. Totul a fost atât de intens încât nu mai aveam răbdare nici să dorm când am ajuns acolo, iar orașul, cu energia lui copleșitoare, ajută la trezie continuă. Așadar, vă invit în Japonia, din 18 aprilie, pentru două săptămâni și iată de ce cred că e bine să mergeți în această călătorie dacă visați la Țara Soarelui Răsare.  Read more…

Japonia cea mai frumoasă

Vă invit într-o călătorie, nu virtuală, ci reală, într-una din țările pe care eu le iubesc cel mai mult. Două săptămâni, din 18 aprilie, vă propun să trăim o primăvară japoneză, prin temple Zen și metropole uimitoare. Niște trecut și niște viitor, povești cu gheișe din vechime, dar și gheișe contemporane, samurai și călugări, maimuțe leneșe care se dedau la plăcerile izvoarelor termale, un tur de forță și de plăcere pe care îl aveți descris, în amănunt, mai jos. Pentru înscrieri și întrebări, folosiți anamaria [at] caia.ro.  Read more…

Gaudeamus 2017: cartea și partea

Câteva cuvinte despre Gaudeamus de anul ăsta. Domnul Adrian Năstase, fost prim-ministru, infractor condamnat, sursă a multor rele post-revoluționare de care nu mai scăpăm, este, de multă vreme, un răsfățat al târgurilor de carte. Nu e la prima lansare cu tam-tam și public adulator prin standurile editurilor. De altfel, acest lucru e normal având în vedere că în afara editurilor mari și serioase care publică cărți, cam 60% din târg e o aglomerare de maculatură, pe alocuri chiar infectă, comunistoidă, legionaroidă, conspiraționistă, impostorească, dementă. În această lume, domnului Năstase îi șade foarte bine. Anul ăsta s-a ținut de mână cu domnul Dan Voiculescu, infractor condamnat, care n-a plătit prejudiciul adus statului, creator al uneia dintre cele mai infecte și periculoase, agresive și îndobitocitoare televiziuni din România. Read more…

Ce fac bulgarii mai bine decât românii?

Turism. Asta fac mai bine decât noi. 

M-am întors după șase zile de Bulgaria, într-un sătuc de lângă graniță, pe care toată lumea-l știe, dar e mare secret să nu se strice cumva ca Vama Veche și 2 Mai, visele de aur ale vacanțelor românești de litoral. Una peste alta, eu n-am avut niciun orgasm special la satul cu pricina, e un sat ca oricare altul, cu niște plajă, dar recunosc că bulgarii fac totul mai bine ca noi la capitolul turism. 
Read more…

De ce iepurașii din București sunt de neînțeles

Doamna primar Firea ne-a făcut cadou de sărbători un București împodobit cu iepurași decupați, vag hidoși și scumpi, cu toate că lumea a cam fost revoltată că se vor cheltui bani pe decorațiuni de Paște. În aceeași cheie, a deschis un târg în piața Constituției, cu ouă uriașe decorate și cu aceiași iepurași în mai multe forme. Dincolo de urât și scump, acești iepurași, veniți tocmai dinspre doamna Firea, sunt de neînțeles. Read more…

Balena albastra, pe scurt. Cum s-a întins minciuna și cine profită de pe urma ei

Azi, primărița Gabriela Firea, care patronează o capitală din ce în ce mai murdară și obositoare pentru traiul uman, merge la o școală să le vorbească copiilor despre Balena albastră și pericolele ei. Mulți au sărit în sus că Firea n-are expertiza să o facă, eu zic că are, ca slujbașă zeloasă a Antenei 3, doamna Firea a produs nenumărate balene albastre în viața ei, poate doar nu la fel de mizerabile și periculoase direct pentru cei mici, dar cu siguranță toxice pentru cei mari.  Read more…

Ce ne facem cu falsul din știrile noastre de toate zilele

Am fost azi la PR Forum într-un panel despre fake news (felicitări, Cristian Manafu pentru temă, moderare și 11 ani de PR Forum). Sigur, temă vastă, timp limitat, discuția, în mare, palpitantă. Totuși, pe alocuri, suferim toți de puțin idealism și puțină ipocrizie, eu inclusiv, și căutăm sau enunțăm soluțiile convenabile nouă la povestea asta cu fake news.  Read more…

Vă place viața?

Mă uitam cu fiică-mea la tv și era o știre cum o să trecem noi la buletine biometrice și copilul a pufnit și a zis “carte de identitate cu cip ne trebuie nouă, mai întâi să le dea case la oamenii străzii.” Eu nu n-aș fi fost în stare să zic asta pentru că, să recunoaștem, noi, românii adulți, nu respectăm viața. Nu ne entuziasmează în mod deosebit nici aia a noastră, ce să mai zic a celorlalți. E țara în care orfelinatele au fost, multă vreme, locuri ale groazei, în care protecția copilului stă frumos scrisă pe o ușă din primărie, în care oamenii cu handicap au, de fapt, marele handicap că există și că nu sunt invizibili într-o societate așa frumoasă, făloasă și lovită de perfecțiune. Bătrânii noștri trăiesc greu și sunt bolnavi, tinerii noștri își iau picioarele în spinare și fug cât mai departe de țară. Gravidele nu primesc nici un loc în tramvai și cele mai multe maternități din România se asigură ca mama, la naștere, să primească bonus și-o traumă pe viață, dacă tot a avut amabilitatea să treacă pe-acolo. Avem niște rate de abandon la copii de-ți vine să te ascuzi în cea mai adâncă groapă în pământ de rușine. Sarcinile la adolescente, debilitante pentru mamă și copil, sunt înfloritoare, dar noi știm toate astea și nu facem mare lucru să ne rupem de starea anti-viață în care ne-am cufundat.  Read more…

Balamalele lumii. Povești despre granițe

Granițele nu sunt intrări în lume, ci sunt, ele însele, o lume. Unele dintre cele mai neprietenoase puncte de frontieră sunt plasate în cele mai prietenoase țări din lume. Unele dintre cele mai sufocate de reguli sunt chiar în acele locuri unde te poți simți cel mai liber.

Granița cu mustață. Liban

– You, woman! Strigă la mine un mustăcios rotund după controlul pașapoartelor din aeroportul Beirut. Mă uit și eu la mine nițel, am și fustă și-un fel de decolteu, deci sunt femeie, până aici n-avem de ce să ne contrazicem. Read more…